Natura — 18 Mai 2012
Defrisarea ostroavelor dunarene

 

Insula BALOIUL este situata pe Dunare , in dreptul satului GARCOV si in apropierea zonei mlastinoase numite Balta Geraiului . Acest ostrov este o componenta a doua situri Natura 2000 , ” CORABIA- TURNU MAGURELE ” si ” Confluenta OLT-DUNARE” ,arii naturale protejate aflate in custodia Asociatiei ECHILIBRU . Insula are o suprafata de aproximativ 140 ha , vegetatia fiind constituita in principal din plop si salcie , arbori ce acopera uniform intreaga suprafata . Distanta ce o separa de malul romanesc este de 30-40 metri primavara , in timpul inundatiilor , si de 15-20 metri vara cand apele se retrag .In perioadele foarte secetoase , plaje mari de nisip ies de sub apa in jurul ostrovului unindu-i practic capetele ( in aval si in amonte ) cu tarmul romanesc . Intre insula si tarm se formeaza balti , in care foarte multe pasari , in special egrete , cormoran mic , pelicani , lebede si berze vin sa isi caute hrana . Incepem excursia cu punerea la apa a caiacelor in dreptul orasului Corabia . Pe baltile din apropierea tarmului , nu putem sa nu remarcam prezenta sutelor de egrete si pescarusi ce practic au invadat mlastinile ce raman in urma retragerii apelor . Dupa un an cu foarte multe ploi si cu Dunarea revarsata de mai multe ori peste nivelul normal , hrana pentru aceste pasari nu mai este o problema regasindu-se din belsug in apa si iarba inalta ce acopera malurile . Vremea este destul de buna , apa calda iar vantul abea daca adie . Distanta intre punctul de pornire si insula este de aproximativ 8-9 km , distanta pe care o parcurgem fara incidente in aproximativ 1 ora . Intram pe bratul dintre insula si malul romanesc si ne apropiem de plaja ce o inconjoara . Puietul de plop si salcie , rasarit pe nisipul ce s-a ridicat de sub ape ne arata inca odata puterea naturii de a se regenera , atunci cand este lasata in legile ei . Coboram din caiace pe plaja insulei si incercam sa gasim specificul acestui ostrov . Desi aceste ostroave dunarene , de la distanta par a fi aproape identice , cu palcurile lor de plopi si salcii , in realitate fiecare are o “semnatura ” proprie , pe care o descoperi doar daca ai curiozitatea de a le strabate si pe jos , nu numai sa le admiri din ambarcatiune . Aici , remarcam de la distanta , in spatele primelor randuri dese de copaci , o zona mai degajata ce poate fi o balta interioara . Suntem incantati , pentru ca aceste balti izolate in interiorul ostroavelor atrag in jurul lor o multime de pasari si animale , iar vegetatia se dezvolta intr-un mod de-a dreptul spectaculos . Ne pregatim aparatele de fotografiat si inaintam destul de greu printre salciile dese . Tot nisipul este desenat de urmele lasate de scoici , in incercarea lor de ase retrage odata cu Dunarea si de a ramane sub ape . Privelistea ce a urmat , a fost cu adevarat dezolanta . In spatele primelor randuri de copaci , lasati ca paravan totul era defrisat . Nu era nici o balta interioara ci doar locul gol ce ramasese in urma taierii copacilor . Insula era frumoasa doar pe afara , pentru fotografii din barca , pentru ca in spatele unei bretele de 10-15 metri de copaci , arata ca o carie imensa . Oamenii si-au lasat adanc amprenta pe aceasta insula , distrugand fragilul ecosistem ce rezistase aici de foarte multi ani . In spatiul lasat fara copaci ,singurii ce pot transforma nisipul si malul de acolo intr-un sol stabil , Dunarea a sapat canale adanci taind practic o felie din suprafata insulei . Tinand cont de faptul ca zone mari din ostrov sunt acoperite de ape in perioada de inundatii din fiecare primavara , este foarte important ca aceste zone sa fie acoperite de arbori , altfel solul instabil este spalat si carat de Dunare . Ne punem intrebarea daca aceste taieri de arbori au fost facute legal , in urma unor studii si cu asigurarea ca ele nu afecteaza grav ecosistemele existente aici . Nu putem sa uitam nici faptul ca aceasta zona este inclusa in ariile naturale protejate de interes europen , ca aiciau fost identificate specii de pasari , mamifere si amfibieni care pe plan mondial sunt pe cale de disparitie . Aici trebuie dezvoltat eco-turismul ca mod de dezvoltare durabila a regiunii si nu defrisate aceste ultimele oaze de natura virgina , pe care le prezentam in Europa ca fiind arii protejate . Asociatia pentru protectia mediului ECOBIOS trage un semnal de alarma in speranta ca autoritatile centrale, autoritatile locale , ONG-urile dar si populatia acestor zone protejate vor incerca sa se plaseze la un nivel mult mai ridicat de responsabilitate in relatia cu aceste fragile ecosisteme .

Related Articles

Share

About Author

admin

(0) Readers Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>