Natura — 16 Mai 2012
Rezervatia ” Ostrovul Mare ” – Teleorman

Odată cu topirea zăpezii, viitura acoperă tot sesul dintre malurile înalte ale Dunării, pâna la gardurile caselor marginase. Deasupra apei rămân doar coroanele înverzite ale copacilor şi o porţiune din insula Calnovăţ, creatie exclusiva a bătrânului fluviu. După ploile din mai şi iunie apele încep să se retragă spre zonele mai joase , lăsând în urmă bălţi iar de aici mai departe către fluviu prin gârle şi canale . Cocorul, Dunărica , Balta rudarilor, Boazul, Balta Mare, Galbena, Roşia, Lunga… sunt doar câteva din bălţile ce formează în Calnovăţ o reţea cu un contur aproape neschimbat până la viitura din primăvara urmatoare. Acesta este locul unde încercăm să descoperim habitatele, animalele şi păsările ce au convins comunitatea oamenilor de ştiinţă să suprapună peste această zonă două arii naturale protejate de interes comunitar şi rezervaţia naturala ” Ostrovul Mare ” . Traversăm Dunărea către ostrovul Calnovăţ , în încercarea de a ajunge la rezervaţia de cormoran mic. Aceasta se intinde pe o cincime din suprafaţa totală a insulei, în capătul dinspre confluenţa Olt-Dunare. Curentul foarte puternic, datorat debitului crescut al fluviului în această perioadă şi vântul potrivnic pun la grea încercare micile noastre ambarcaţiuni. Reuşim să atingem capătul estic al insulei , urcăm caiacele pe plajă şi ne afundăm în pâlcurile de plop şi salcie ce străjuiesc malurile Calnovăţului. Sunetele ce străbat dinspre zona de cuibărit, produse de cormoranii adulţi şi de puii lor, depăşesc cu mult celelalte zgomote din împrejurimi . Înaintăm cu greu prin lăstărişul des şi deodată ni se deschide în faţă , în toată splendoarea sa, colonia de cormoran mic. În pâlcul de plopi din cadrul rezervaţiei naturale sunt multe cuiburi în care se văd puii de curând ieşiţi din ouă, deşi în alte zone cormoranul preferă cuibăritul în sălciile pitice. În prezent numărul lor este în scădere, datorită intervenţiei omului, fiind combătut pentru pagubele aduse sectorului piscicol, hrănindu-se cu peşti. Are 48 cm. Penajul este în general negru cu nuanţe arămii pe aripi, capul fiind negru-cafeniu. În timpul pregătirii nupţiale penajul ia tente verzulii-strălucitoare, cu pete albicioase, lungueţe. Capul şi gâtul devin cafenii. Pe timpul verii, pieptul prezintă nuanţe maro-roşcate, iar bărbia devine albicioasă petele albicioase de pe penaj dispărând. Se deosebeşte de cormoranul mare prin dimensiuni, prezentând cap mai mic, cioc scurt şi coada mai lungă. Zboară cu bătăi de aripi mai dese decât ale cormoranului mare, cu scurte planări. Înotul este similar cu cel al cormoranului mare, mult scufundat în apă, gâtul ţinut drept iar ciocul îndreptat în sus. Depune în lunile mai-iunie 4-5 ouă ce sunt clocite timp de 27 -28 de zile. Este întâlnit numai ca pasăre de vară, cuibărind îndeosebi în Delta Dunării, în sălciile pitice din marile intinderi ale stufărişurilor, toamna retrăgându-se în sudul Mării Negre şi nord-vestul Mării Mediterane.Numărul foarte mare de păsări prezente în această arie, destul de restrânsă ca suprafaţă, face din insula Calnovăţ unul dintre cele mai importante locuri de cuibărit din zonele umede dunărene. Alt aspect ce trebuie evidenţiat este mirosul puternic de peşte din apropierea arborilor în care se face cuibăritul. Peştele este adus de către păsările adulte puilor şi din fericire asta înseamnă că apele învecinate ce înconjoară rezervaţia încă pot asigura din belşug această hrană. Remarcăm în interiorul ariei şi alte specii de păsări, cum ar fi egretele şi stârcii. Nu dorim să stricăm aceast moment foarte important din ciclul de înmulţire al coloniei de cormoran mic şi ne indreptăm spre locul unde am lăsat caiacele. Ca o concluzie a călătoriei, credem că aspectele prezentate constituie o stare favorabilă de conservare a habitatului din rezervaţia Ostrovul Mare. Pornim cu caiacele în jos pe fluviu şi remarcăm lipsa cu desăvârşire a turiştilor din această zonă mirifică aflată la confluenţa Oltului cu Dunărea. Conştientizarea populaţiei şi autorităţilor locale, privind potenţialul turistic al zonei dar şi creearea infrastructurii pentru cazare şi agrement trebuie să fie prioritare pentru dezvoltarea durabilă a oraşului Turnu Măgurele şi a satelor învecinate .

Related Articles

Share

About Author

admin

(2) Readers Comments

  1. Pingback: Rezervatia ” Ostrovul Mare ” – Teleorman | Ecobios | Casuta-Mea.ro

  2. Yesterday, while I was at work, my sister stole my iPad and tested to see if it can survive a 30 foot drop, just so she can be a youtube sensation. My apple ipad is now destroyed and she has 83 views. I know this is completely off topic but I had to share it with someone!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>